Arta sau stiinta?

Managementul implică prevedere, organizare, control, antrenare şi coordonare. Intotdeauna, maiestria managerului se reflectă direct in succesul proiectului pe care il conduce.

Conducerea unui proiect este ştiinţă pentru că dispune de teorii şi vocabular de specialitate, pentru ca are o metodologie proprie şi un arsenal de metode specifice. Dar, mai mult decat tehnica, managementul de proiect este o artă: teoria poate si inteleasa si interpreta in mai multe moduri, situatiile reale intotdeauna depasesc limitele teoriei iar situatiile nu pot si intotdeauna categorisite si cuantificate perfect .

SCRUM – partea 1

Probabil ca, daca lucrati in domeniul IT, sunteti la curent cu noua moda: Scrum. In cele ce urmeaza o sa fac o scurta analiza si o comparatie intre metodologia Scrum si preacunoscutul model Waterfall.

In primul rand, sa identificam jucatorii:

  • Product owner
    Stabileste prioritatile, fara a decide cum vor fi implementate.
  • Scrum master
    Se asigura ca proiectul merge bine, incearca sa faciliteze depasirea obstacolelor si e principala interfata dintre echipa si elementele externe.
  • Echipa
    Decide cum va fi implementat proiectul si este responsabila de livrarea produsului.
  • Stakeholders
    Oricine e influentat, pozitiv sau negativ, de succesul proiectului. In principal suntem interesati de clienti si sponsori.
  • Management
    Echipa care controleaza mediul in care se dezvolta proiectul. Alternativ, echipa manageriala poate fi inclusa la capitolul ‘stakeholders’

Mai mentionez cativa termeni folositi in Scrum:

  • Product backlog
    Contine lista cerintelor care trebuie satisfacuta de proiect/produs. Cerintele sunt descrise la nivel inalt, fara detalii de implementare.
  • Sprint
    Perioada de timp in care echipa trebuie sa livreze setul agreat de cerinte. Tipic, dureaza intre o saptamana si o luna, cea mai comuna durata fiind de doua saptamani.
  • Sprint backlog
    Lista cerintelor pe care echipa trebuie sa le satisfaca in sprintul curent. Acesta este creat prin selectarea ceritelor din topul listei ‘Product backlog’, cat timp echipa considera ca timpul alocat este suficient. Cerintele sunt impartite in task-uri descrise cu suficiente detalii astfel incat toti membrii echipei sa le inteleaga.
  • Task
    Cerintele de nivel inalt sunt impartite in activitati (task-uri), care ar trebui sa dureze intre 4 si 16 ore.
  • Burn down chart
    Un grafic care arata care este nivelul de munca ramasa din sprintul curent. Acest grafic este afisat public pentru intreaga echipa.
  • User story
    O cerinta adaugata la ‘product backlog’ care identifica tipul de utilizator, rezultatul dorit si actiunea care trebuie intreprinsa de acesta. In mod normal are urmatoarea forma: Ca <tip_de_utilizator> fac <actiunea> pentru a obtine <rezultat>.

In partea 2, o sa analizam care e procesul de dezvoltare al unui produs folosind Scrum.

Probleme la noul Internet Banking de la BT

BT a reusit sa creeze o aplicatie functionala, o bijuterie tehnica, insa de neutilizat.

Ce mi-a sarit in ochi prima oara, inca din momentul in care un consilier client foarte de treaba mi l-a prezentat, a fost un foarte grav risc de securitate. Tot ce tine un strain de contul meu de la BT este un mic device care este activat cu un simplu cod de 4 cifre. Atat.

Dupa ce m-am autentificat, m-a incantat aspectul profesional al aplicatiei. Dar admiratia mea s-a oprit acolo: aplicatia e stufoasa, inutil de complicata. A fost probabil facuta de un grup de programatori prea entuziasti si prea putin experimentati.

Lean. Do Japanese tehniques work in Romanian factories? [engleza]

Leanchart

LEAN is based on Toyota Production System, which was developed by Taiichi Ohno, Shigeo Shingo and Eiji Toyoda more than 40 years ago (1940-1975). The “Lean” term was used only after 1990. During last 40 years, it has been implemented by thousands of large companies all over the world and the reported results were outstanding. The question I try to answer is: can Lean strategy be used in Romania?

Six Sigma. Worth the effort? [engleza]

Six_Sigma_Phases-DMAIC

Six Sigma is mostly quality-oriented. In 60s, Motorola implemented an innovative program that reduced defects to less than 3.4 per million. The work to reach such level of process improvement is, undoubtedly, both expensive and time-consuming. The question I try to answer is: does it worth?

Cele mai mari greseli ale unui manager de proiect

ProjectMistakes

Coordonarea proiectelor este, mai presus de toate, o meserie. O frecventa greseala a companiilor este sa-si promoveze cei mai buni specialisti in pozitii de conducere.

1. Cel mai bun specialist nu este, intotdeauna, cel mai bun manager. Ba am putea spune, din contra. Convingerea ca stapaneste meseria il  va determina sa nu ia in considerare parerile subordonatilor. Pe langa posibilele pagube pe care o decizie gresita le poate aduce, atitudinea respectiva va destabiliza si va demoraliza echipa.

Avantajele si dezavantajele managerilor interimari

Interim Management

Schimbarile dau de cap multor organizatii, in special daca nu au un colectiv pregatit sa faca fata schimbarilor care se anunta. Cele mai performante companii au un management executiv de top, insa implementarea unui nou program cere ca echipa permanenta sa fie completata, temporar, cu specialisti.

Cele mai importante avantaje pe care un manager interimar le poate aduce organizatiei sunt:

Ce este managementul interimar?

3d human carry a big tool in hands

Un manager interimar (engl. Interim Manager) este o persoana calificata, care poate fi adusa intr-o institutie pentru un termen scurt si care poate indeplini un mandat bine conturat. Folosindu-se de vasta experienta, managerul va incepe sa produca rezultate intr-un timp record.

Cum se conduce un proiect?

Ciclul de viata al unui proiect

Primul lucru pe care trebuie sa il faca un manager este sa-si asigure sprijinul intregii echipe. Exista o mare diferenta intre a conduce si a comanda. Multi mangeri, orbiti de pozitia lor, se comporta ca un mosier din vremea lui Ţepeş, urland ordine in stanga si-n dreapta. Daca managerul işi iroseste timpul coordonand fiecare miscare a echipei sale, nu face decat sa isi neglijeze propriile atribuţii.

Apoi, acesta trebuie sa defineasca precis, fara echivoc, scopul proiectului. In opinia mea, identificarea cerintelor este cea mai importanta activitate din viata unui proiect. Cerintele trebuie sa fie complete, suficient detaliate, astfel incat sa nu lase loc de interpretari.